Instrucţiuni de redactare

Lucrările trimise spre publicare trebuie să fie scrise în limba engleză. Autorii pentru care limba engleză nu este limba nativă trebuie să ceară verificarea englezei de către o persoană bună cunoscătoare a acestei limbi, înainte de trimiterea manuscrisului pentru publicat.

Titlul
Trebuie să fie informativ şi scurt. Acesta va fi însoţit de un colontitlu (running title) care să nu depăşească 50-60 caractere (inclusiv spatii).

 

Numele autorilor
Trebuie transmis numele întreg al autorilor. Adresa completă (inclusiv adresa de e-mail) a acestora trebuie trecută sub lista autorilor, cu referinţă la numerele în „superscript"care urmează numelui autorilor. In cazul mai multor autori se indică autorul căruia i se va adresa corespondenţa (cu semnul *), pentru care se specifică, pe lângă adresa poştală şi cea de e-mail, numărul de telefon şi de fax.

Abstract
Abstractul trebuie să fie scurt (in jur de 250 cuvinte) şi să sublinieze cele mai importante abordări şi rezultate ale lucrării. In abstract nu se includ citaţii bibliografice şi nici referinţe la figuri.

 

Keywords
In vederea indexării, după abstract se trec până la 5-6 termeni cheie.

 

Text
Manuscrisele trebuie redactate cu font Times New Roman de 12 puncte, text spaţiat la două rânduri, cu numerotarea automată (continuă) a rândurilor, în format A4 (21 x 29.7 cm), cu margine de 3 cm în toate părţile. Tot textul trebuie aliniat la stânga (inclusiv titlurile), fără aliniate (tab/indent), și un rând liber înainte de orice subtitlu în interiorul textului, precum și înainte ȘI după titlurile principale, abstract și cuvinte cheie. Se recomandă utilizarea doar a titlurilor principale de capitole (Introducere, etc.) și a unui singur nivel de subtitluri; acestea nu se numerotează. Trebuie utilizată terminologia IUGS şi sistemul metric de unităţi. Tabelele şi ilustraţiile (figurile) NU se încorporează în text ci se trimit ca documente separate. Explicaţia tabelelor şi a figurilor se amplasează la sfârşitul textului, după referinţele bibliografice.

Numele taxonilor se scriu cu caractere italice, urmate de numele autorului (autorilor) şi anul primei publicări (e.g. Cubanina alavensis Palmer, 1936); în orice alt context, nu se folosesc caractere italice (nici îngroșate – bold - sau subliniate). In cazul lucrărilor de sistematică, fişa paleontologică trebuie să conţină încadrarea sistematică (cu numele autorilor; lucrările respective trebuiesc citate în lista de referințe bibliografice), trimiterea la ilustraţii, lista de sinonimii (dacă este cazul, cf. exemplul de mai jos), urmate de descriere, discuţii (remarci), și vârsta, respectiv poziția stratigrafică, a materialului studiat.

Exemplu:
Order Dasycladales Pascher, 1931

Family Dasycladaceae Kützing, 1843

Genus Montiella Morellet et Morellet, 1922

Montiella elitzae(Bakalova, 1971) Radoičić, 1980

Fig. 8a-g

Symonymy

1971 Cylindroporella elitzae sp. nov. – Bakalova, p.126, pl. 3, figs.1-8, Barremian-Aptian, Prebalkan, Bulgaria.

1980 Montiella? elitza (Bakalova) nov. Comb. – Radoičić, p. 109, pl. 1, figs. 1, 2; pl. 2, figs. 1-4; pl.3, figs. 1-4, Barremian-Aptian, Eastern Serbia.

In cazul descrierii de taxoni noi, materialul paleontologic publicat trebuie să aibă un număr de inventar instituţional, numele colecţiei şi al instituţiei publice în care este depus materialul; descrierea trebuie făcută strict conform prevederilor ICZN și ICBN.

 

Referinţe
Toate referinţele citate în text (inclusiv explicatia figurilor sau tabelelor) trebuie incluse în lista de referinţe. Toate lucrările din lista de referinţe trebuie să se regăsească citate în text. Lista de referinţe se aranjează alfabetic şi cronologic. Când se citează mai multe lucrări din acelaşi an ale aceluiaşi (aceloraşi) autor (autori) se adaugă a, b, c la anul de publicare (atât în textul manuscrisului, cât și în lista bibliografică). Citaţiile în text trebuie să fie astfel: Rögl (1979); (Genot, 1987; Granier, 2012); Lazăr (2010a, 2010b); Berger & Kaever (1992). In cazul a trei sau mai mulţi autori se citează: Rasser et al. (2008) sau (Saint Martin et al., 2007; Vasile et al., 2011). Referirile la figuri sau pasaje din publicațiile citate se face introducând citarea respectivă dupa semnul „:" astfel Genot, 1987:fig. 1 sau Saint Martin et al., 2007:p.453.

Titlurile revistelor şi cărţilor trebuie scrise integral (fără abrevieri). Acolo unde este necesar trebuie utilizate diacriticile, atât la titluri cât şi la numele autorilor. Pentru articolele şi cărţile scrise în limba rusă (sau o altă limbă slavă cu caractere chirilice), limba arabă sau într-o limbă asiatică (e.g. chineză, japoneză) se trece titlul tradus în engleză şi se menţionează la sfârşit, între paranteze drepte, limba originală (eventual prezența unui abstract în limba engleză, dacă este cazul). Dacă articolul dispune de un link Doi, acesta se poate include în referinţă.

Exemple:

Articole

Altiner, D., 1991. Microfossil biostratigraphy (mainly foraminifers) of the Jurassic-Lower Cretaceous carbonate successions in north-western Anatolia (Turkey). Geologica Romana, 27: 167-213.

Antonescu, E., 1973. Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. Dări de Seamă ale Institutului de Geologie, 59(3): 115-169.

Gorbachik, T.N., 1971. On early Cretaceous foraminifera of the Crimea. Vaprosii Micropaleontologii, 14: 125-139 [in Russian].

Bucur, I.I. & Filipescu, S., 1994: Middle Miocene red algae from the Transylvanian basin (Romania). Beiträge zur Paläontologie, 19: 39-47.

Chiocchini, M., Mancinelli, A. & Marcucci, C., 1988. Distribution of benthic foraminifera and algae in the Lazium-Abruzzi carbonate platform facies (Central Italy) during Upper Malm-Neocomian. Revue de Paléobiologie, spécial nr. 2 (Benthos 1986): 219-227.

Bălc, R., Silye, L. & Zaharia, L., 2012. Calcareous nannofossils and sedimentary facies in the Upper Cretaceous Bozeş Formation (Southern Apuseni Mountains, Romania). Studia UBB Geologia, 57(1): 23-32. http://dx.doi.org/10.5038/1937-8602.57.1.3.

 

Cărţi

Ianovici, V., Borcoş, M., Bleahu, M., Patrulius, D., Lupu, M., Dimitrescu, R. & Savu, H., 1976. Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad. R.S.R., Bucharest, 631 pp.

 

Capitole/articole în cărţi

Roth, P.H. & Bowdler, J., 1981. Middle Cretaceous calcareous nannoplankton biogeography and oceanography of the Atlantic Ocean. In: Warme, J.E., Douglas, R.G. & Winterer, E.L. (eds.) The Deep Sea Drilling Project: a Decade of Progress, Society of Economic Paleontologists and Mineralogists Special Publication 32, pp. 517-546. http://dx.doi.org/10.1016/0377-8398(86)90031-9

 

Teze de Master şi Teze de Doctorat

Neacşu, M.V., 2008. Studiul depozitelor carbonatice din Formaţiunea de Valea Măgurii din arealul văii Poiana Peşterii. MSc thesis, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, 50 pp.

Grădinaru, D.M., 2011. Geneza hardgroundurilor jurasice din Munţii Bucegi (versantul vestic) şi din Munţii Almăjului (Sviniţa). Unpublished PhD thesis, University of Bucharest, Bucharest, 213 pp.

 

Hărţi geologice

Patrulius, D., Domitrescu. R. & Popescu, I., 1971. Geological map of Romania, scale 1:50.000, sheet 110d-Moeciu, Institute of Geology, Bucharest.

 

Ilustraţii.Toate ilustraţiile (desene, fotografii şi ansambluri cu fotografii) sunt considerate figuri. Figurile se citează astfel: Fig. 1; Figs. 2, 3; Fig. 8a-d. Acestea trebuie trimise ca fişiere grafice (de preferinţa TIFF, cu compresie LZW pentru fotografii, respectiv GIF sau TIFF pentru grafică vectorială), cu o rezoluţie de minimum 300 dpi (preferabil 600 dpi). In cazul în care figurile sunt alcătuite dintr-o combinaţie de  fotografii și desene (săgeţi, litere, contur etc.), grosimea liniilor trebuie să fie de minimum 0,1mm (adică 0.3 puncte), iar rezoluția întregii figuri va fi de 600 dpi. In cazul graficelor, desenelor etc, toate liniile trebuie să aibă o lățime de minimum 0,1mm (adică 0.3 puncte). Desenele alb-negru scanate vor avea o rezoluție de 1200 dpi. Figurile trebuie să aibă lăţimea de 84 mm (pentru o singură coloană) sau 174 mm (pentru două coloane) şi lungimea de maxim 234 mm, şi trebuie să conţină o scară sau menţiunea la o scară în explicaţii. Pentru figurile compuse (e.g. din mai multe fotografii), imaginile componente se numerotează cu a, b, c, d etc. In cazul figurilor care conțin text, dimensiunea fontului trebuie aleasă astfel încât textul sa fie ușor lizibil la dimensiunea finală a figurii, fără a supraîncărca însă imaginea. Numerotarea figurilor (e.g. Fig. 3, Fig. 5a-c) trebuie să corespundă ordinii lor de apariţie în text.

In mod standard, Acta Palaeontologica Romaniae apare tipărit în format alb-negru. In cazul în care autorii doresc să folosească figuri color, acestea se pot publica în varianta on-line a revistei, fără a implica costuri suplimentare; ca atare este imperios necesar ca informaţia din figuri să fie recognoscibilă şi în varianta alb-negru, tipărită. Dacă se doreşte publicarea figurilor color în volum, se percepe o taxă per figură a cărei valoare va fi stabilită de la caz la caz, în funcție de complexitatea imaginii; în astfel de cazuri, autorii sunt rugați să menționeze acest lucru în momentul trimiterii manuscrisului, și li se va comunica în timp util costurile implicate. Dacă figurile sunt publicate alb-negru, nu trebuie folosite menţiuni la culori în explicaţia figurilor. Dacă se includ figuri care au fost deja publicate în altă parte, autorii trebuie să se obţină permisiunea de publicare de la cel care deţine drepturile de autor.

Explicaţia tabelelor şi a figurilor se trece pe pagină separată, la sfârşitul textului manuscrisului (după referinţele bibliografice); nu se acceptă explicația înglobată în figuri.