Afişare bibliotecă documente Afişare bibliotecă documente

Dosare
Dosar # de documente # documente
ANCA GORGAN
RELAŢIA STAT-BISERICĂ ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Pornind de la versiunea românească a lucrării Religion and politics in Post-Communist Romania a Laviniei Stan şi a lui Lucian Turcescu argumentăm necesitatea studierii relaţiei Stat-Biserica Ortodoxă Română printr-un demers atent la detalii, la posibilele perspective existente, ceea ce ar aduce un plus de obiectivitate atât de necesar într-un domeniu perceput ca fiind unul sensibil. Argumentele aduse vor avea ca motivaţie tradiţia istorică a relaţiei Stat-Biserică în Imperiul Bizantin, dar şi în România, precum şi structura preponderent ortodoxă a ţării noastre. Cuvinte-cheie: Biserica Ortodoxă Română, comunism, naţionalism, integrare europeană.
0 0
ARSULESCU ION SEBASTIAN
Starea de criză a societăţii contemporane impune revenirea la problematica drepturilor omului în societate a căror promovare presupune transformarea omului dintr-un observator pasiv într-un actor şi un participant activ la toate acţiunile sociale. O abordare sociologică a drepturilor omului porneste de la doua premise: sociabilitatea şi relaţia stat –individ. Respectarea şi garantarea drepturilor omului constituie factorul decisiv al dezvoltării sociale stabile. Politicile sociale ale UE, au ca fundament şi vizează sub toate aspectele respectarea drepturilor omului. În preocupările ONU se naşte conceptul dreptului la dezvoltare . O abordare sociologica a drepturilor omului devine un domeniu interdisciplinar ce antrenează: Sociologia, Dreptul, Psihologia, Filosofia, Istoria. Abuzul autorităţilor şi încălcarea drepturilor omului afectează deopotrivă procesele economice şi sociale, societatea în ansamblul său. Într-un asemenea context, poate fii formulată ca posibilă temă de cercetare: Modul de respectare a drepturilor omului de către autorităţile administratiei publice din România În fond, întrebarea de la care se poate porni este următoarea: Sunt repectate în România drepturile fundamentale ale omului? Şi, legată de această întrebare, următoarea: În ce ar consta politicile sociale de limitare a faptelor de încălcare a acestor drepturi? În acest context teoretic şi metodologic stabilim obiectivele şi ipotezele cercetării. În cadrul cercetării vom folosi cu precădere analiza ststistică , ancheta sociologică, interviului de grup (Focus-grup) şi chestionarul de opinie (tehnica pâlniei răsturnate) Totodată, în studierea unor aspecte din sfera cauzalităţii care au stat la baza structurării unor modele care vizează respectarea drepturilor omului, un rol deosebit il are investigarea percepţiilor, motivaţiilor, atitudinilor, comportamentelor efective şi nu în ultimul rând, a raţionalităţii subiecţilor cercetaţi. Toate acestea vor putea fii investigate utilizând deopotrivă atât tehnici cantitative, cât şi calitative.
0 0
CORNELIU DRAGOMIR
Cet article présente quelques observations sur la populare danse dans le nord du comté Mehedinţi. A popular dance jouer en temps de célébration: événements de la vie humaine (baptême, naissance, décès), les événements religieux et pastoral  agricole. RÉSUMÉ Popular danse a la forme de la Soleil. Il, popular danse, rappelle la divinité la plus aimée de la culture géto-dace: la Soleil. La Soleil offre un cadre protecteur, il fournit de la chaleur, purifie et éclaire. Pendant la popular danse, homme a des pouvoirs magiques: prier forces surnaturelles dans son intérê. Mots-clés : le phénomène des gens qui dansent sacré, pré-chrétienne formes religieuses, le Soleil.
0 0
CRAIU CONSTANTIN-OVIDIU
Articolul de faţă abordează comparativ, din punct de vedere psihosocial tema schimbării denumirilor de localităţi. Au fost analizate două mari perioade: perioada dictaturii comuniste şi perioada de după evenimentele din 1989. Utilizând metoda studiului de caz şi metoda studiului documentelor sociale am demonstrat că oiconimele au o structură socială polimorfă. În ultima parte a articolului am arătat care sunt tendinţele sociale actuale în ceea ce priveşte redenumirea aşezărilor umane. Din punct de vedere teoretic, studiul se întemeiază pe teoriile memoriei sociale.
0 0
MARIA SIMION
Dezechilibrele bugetelor naționale și, în mod special, cel al asigurărilor sociale îi determină pe factorii de decizie să se uite tot mai des spre caracteristicile pieței forței de muncă și la rezultatele generale ale activității economice. Veniturile generale ale statului, produsul intern brut realizat, sunt cu atât mai mari și țara își poate permite o politică socială cât mai bine adecvată nevoilor populației cu cât țara este mai bine plasată după performanțele tehnologice ale activităților economice care favorizează o productivitate a muncii mai mare. Performanțele în inovare departajează statele membre UE în patru grupe, fiecare grupă având aproape o specificitate a curbei ratelor de participare pe grupe de vârste și sexe. Și în România, ratele de activitate pe grupe de vârstă ale populației în regiunile cele mai dezvoltate sunt mai apropiate de cele din țările cu performanțele cele mai bune în inovare deși, pe ansamblu, România se plasează în grupa a iv-a, ultima, după rezultatele în inovare între țările membre UE. În țara noastră, ratele de activitate pe grupe de vârstă au scăzut în ultimii ani în special la vârstele după 50 de ani, deși vârsta de retragere de pe piața muncii la bărbați este cea mai mare între țările membre UE. Creșterea productivității muncii a favorizat creșterea economică dar, în lipsa unei politici economice coerente, nu una durabilă. În România, ratele de activitate la unele grupe de vârstă au fost mai mari în urmă cu 3 decenii și chiar și în primii ani ai tranziției la economia de piață. Câteva variante de proiectare a ratelor de participare la viața economică pe grupe de vârstă, cu orizont 2020, sunt utile și, posibil, și realiste chiar în varianta cu cele mai mari rate de activitate (optimistă) cu condiția implementării unor politici care să facă posibilă reținerea forței de muncă prin ocupare în țară și a adecvării profilului și nivelului calificării cu fișa postului.
0 0
Se afişează 5 rezultate.
Documente
Nume Mărime
IDENTITY AND FUTURE OF THE SOCIAL SERVICES (Identidad y futuro de los serv
ABSTRACT THE IDENTITY AND FUTURE OF THE SOCIAL SERVICES In this article, we start from what identity theory offers to materialist values. For this reason, we analyze the values of social services themselves, from the 60s to date in Spain and other European countries as well. At the same time, we compare the values of the social services with the values of the society as a whole. The result obtained sheds light on notable coincidences during the 60s. Final values and – to a lesser extent – instrumental values, whereby social services are correlated with the CCB (Christian Community of Assets) Plan (1960), are too little reflected in the Concerted Plan elaborated for the whole of Spain and agreed by three administrations. The new final values have begun to emerge, while others have begun to weaken, due to the lack of instrumental values or of benefits and facilities. At present, we can notice a clear modification of the orientation within community social services, due to emerging values, which are justified and supported by exchange values and permanent values. At the same time, these values reveal the bipartite structure of materialist and post-materialist values. Keywords: final and instrumental values, permanent values, exchange values, emerging values, materialist and post-materialist values.
280,1k
PORTOFOLIU 2012
REVISTA ROMÂNĂ DE SOCIOLOGIE Anul XXIII, nr. 1–2 • 2012
20,3k
RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ
MIHAI PASCARU, Piramida. Satul şi copilăria lui Andrei Dumitriu, prefaţă de Diana Câmpan, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2010 (Codrina Şandru); KIMBERLY S. YOUNG şi CRITIANO NABUCO de ABREU (eds.), Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment, New Jersey: John Wiley & Sons, 2011, 293 p. (Ana-Mirela Ştefan)
45,2k
Seminarul „Extremismul în Europa” (Sonnenberg – Germania, iunie 2011)
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
33,1k
Se afişează 4 rezultate.

Afişare bibliotecă documente Afişare bibliotecă documente

Dosare
Dosar # de documente # documente
ANCA GORGAN
RELAŢIA STAT-BISERICĂ ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Pornind de la versiunea românească a lucrării Religion and politics in Post-Communist Romania a Laviniei Stan şi a lui Lucian Turcescu argumentăm necesitatea studierii relaţiei Stat-Biserica Ortodoxă Română printr-un demers atent la detalii, la posibilele perspective existente, ceea ce ar aduce un plus de obiectivitate atât de necesar într-un domeniu perceput ca fiind unul sensibil. Argumentele aduse vor avea ca motivaţie tradiţia istorică a relaţiei Stat-Biserică în Imperiul Bizantin, dar şi în România, precum şi structura preponderent ortodoxă a ţării noastre. Cuvinte-cheie: Biserica Ortodoxă Română, comunism, naţionalism, integrare europeană.
0 0
ARSULESCU ION SEBASTIAN
Starea de criză a societăţii contemporane impune revenirea la problematica drepturilor omului în societate a căror promovare presupune transformarea omului dintr-un observator pasiv într-un actor şi un participant activ la toate acţiunile sociale. O abordare sociologică a drepturilor omului porneste de la doua premise: sociabilitatea şi relaţia stat –individ. Respectarea şi garantarea drepturilor omului constituie factorul decisiv al dezvoltării sociale stabile. Politicile sociale ale UE, au ca fundament şi vizează sub toate aspectele respectarea drepturilor omului. În preocupările ONU se naşte conceptul dreptului la dezvoltare . O abordare sociologica a drepturilor omului devine un domeniu interdisciplinar ce antrenează: Sociologia, Dreptul, Psihologia, Filosofia, Istoria. Abuzul autorităţilor şi încălcarea drepturilor omului afectează deopotrivă procesele economice şi sociale, societatea în ansamblul său. Într-un asemenea context, poate fii formulată ca posibilă temă de cercetare: Modul de respectare a drepturilor omului de către autorităţile administratiei publice din România În fond, întrebarea de la care se poate porni este următoarea: Sunt repectate în România drepturile fundamentale ale omului? Şi, legată de această întrebare, următoarea: În ce ar consta politicile sociale de limitare a faptelor de încălcare a acestor drepturi? În acest context teoretic şi metodologic stabilim obiectivele şi ipotezele cercetării. În cadrul cercetării vom folosi cu precădere analiza ststistică , ancheta sociologică, interviului de grup (Focus-grup) şi chestionarul de opinie (tehnica pâlniei răsturnate) Totodată, în studierea unor aspecte din sfera cauzalităţii care au stat la baza structurării unor modele care vizează respectarea drepturilor omului, un rol deosebit il are investigarea percepţiilor, motivaţiilor, atitudinilor, comportamentelor efective şi nu în ultimul rând, a raţionalităţii subiecţilor cercetaţi. Toate acestea vor putea fii investigate utilizând deopotrivă atât tehnici cantitative, cât şi calitative.
0 0
CORNELIU DRAGOMIR
Cet article présente quelques observations sur la populare danse dans le nord du comté Mehedinţi. A popular dance jouer en temps de célébration: événements de la vie humaine (baptême, naissance, décès), les événements religieux et pastoral  agricole. RÉSUMÉ Popular danse a la forme de la Soleil. Il, popular danse, rappelle la divinité la plus aimée de la culture géto-dace: la Soleil. La Soleil offre un cadre protecteur, il fournit de la chaleur, purifie et éclaire. Pendant la popular danse, homme a des pouvoirs magiques: prier forces surnaturelles dans son intérê. Mots-clés : le phénomène des gens qui dansent sacré, pré-chrétienne formes religieuses, le Soleil.
0 0
CRAIU CONSTANTIN-OVIDIU
Articolul de faţă abordează comparativ, din punct de vedere psihosocial tema schimbării denumirilor de localităţi. Au fost analizate două mari perioade: perioada dictaturii comuniste şi perioada de după evenimentele din 1989. Utilizând metoda studiului de caz şi metoda studiului documentelor sociale am demonstrat că oiconimele au o structură socială polimorfă. În ultima parte a articolului am arătat care sunt tendinţele sociale actuale în ceea ce priveşte redenumirea aşezărilor umane. Din punct de vedere teoretic, studiul se întemeiază pe teoriile memoriei sociale.
0 0
MARIA SIMION
Dezechilibrele bugetelor naționale și, în mod special, cel al asigurărilor sociale îi determină pe factorii de decizie să se uite tot mai des spre caracteristicile pieței forței de muncă și la rezultatele generale ale activității economice. Veniturile generale ale statului, produsul intern brut realizat, sunt cu atât mai mari și țara își poate permite o politică socială cât mai bine adecvată nevoilor populației cu cât țara este mai bine plasată după performanțele tehnologice ale activităților economice care favorizează o productivitate a muncii mai mare. Performanțele în inovare departajează statele membre UE în patru grupe, fiecare grupă având aproape o specificitate a curbei ratelor de participare pe grupe de vârste și sexe. Și în România, ratele de activitate pe grupe de vârstă ale populației în regiunile cele mai dezvoltate sunt mai apropiate de cele din țările cu performanțele cele mai bune în inovare deși, pe ansamblu, România se plasează în grupa a iv-a, ultima, după rezultatele în inovare între țările membre UE. În țara noastră, ratele de activitate pe grupe de vârstă au scăzut în ultimii ani în special la vârstele după 50 de ani, deși vârsta de retragere de pe piața muncii la bărbați este cea mai mare între țările membre UE. Creșterea productivității muncii a favorizat creșterea economică dar, în lipsa unei politici economice coerente, nu una durabilă. În România, ratele de activitate la unele grupe de vârstă au fost mai mari în urmă cu 3 decenii și chiar și în primii ani ai tranziției la economia de piață. Câteva variante de proiectare a ratelor de participare la viața economică pe grupe de vârstă, cu orizont 2020, sunt utile și, posibil, și realiste chiar în varianta cu cele mai mari rate de activitate (optimistă) cu condiția implementării unor politici care să facă posibilă reținerea forței de muncă prin ocupare în țară și a adecvării profilului și nivelului calificării cu fișa postului.
0 0
Se afişează 5 rezultate.
Documente
Nume Mărime
IDENTITY AND FUTURE OF THE SOCIAL SERVICES (Identidad y futuro de los serv
ABSTRACT THE IDENTITY AND FUTURE OF THE SOCIAL SERVICES In this article, we start from what identity theory offers to materialist values. For this reason, we analyze the values of social services themselves, from the 60s to date in Spain and other European countries as well. At the same time, we compare the values of the social services with the values of the society as a whole. The result obtained sheds light on notable coincidences during the 60s. Final values and – to a lesser extent – instrumental values, whereby social services are correlated with the CCB (Christian Community of Assets) Plan (1960), are too little reflected in the Concerted Plan elaborated for the whole of Spain and agreed by three administrations. The new final values have begun to emerge, while others have begun to weaken, due to the lack of instrumental values or of benefits and facilities. At present, we can notice a clear modification of the orientation within community social services, due to emerging values, which are justified and supported by exchange values and permanent values. At the same time, these values reveal the bipartite structure of materialist and post-materialist values. Keywords: final and instrumental values, permanent values, exchange values, emerging values, materialist and post-materialist values.
280,1k
PORTOFOLIU 2012
REVISTA ROMÂNĂ DE SOCIOLOGIE Anul XXIII, nr. 1–2 • 2012
20,3k
RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ
MIHAI PASCARU, Piramida. Satul şi copilăria lui Andrei Dumitriu, prefaţă de Diana Câmpan, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2010 (Codrina Şandru); KIMBERLY S. YOUNG şi CRITIANO NABUCO de ABREU (eds.), Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment, New Jersey: John Wiley & Sons, 2011, 293 p. (Ana-Mirela Ştefan)
45,2k
Seminarul „Extremismul în Europa” (Sonnenberg – Germania, iunie 2011)
VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
33,1k
Se afişează 4 rezultate.

 

REVISTA ROMÂNĂDE

SOCIOLOGIE

Anul XXIII, nr. 1–2 ·2012

 

 

SUMAR

 

ABUZUL SEXUAL ASUPRA COPIILOR – CERCETARE ŞI PREVENIRE

 

SORIN M. RĂDULESCU, Reglementări legislative cu caracter internaţional şi naţional vizând prevenirea abuzului sexual asupra copiilor, precum şi protecţia acestora

 

TENDINŢE NOI ÎN MASS-MEDIA

 

NICU PERPELEA, Publicul diasporic şi retoricile morale în „comunitatea de ştiri".

CAMELIA BECIU, Pattern-uri de mediatizare a migraţiei forţei de muncă în ţările europene. Discursul presei

 

PETRU ŞTEFĂROI, Paradigme sociologice pentru o asistenţă socială de criză şi post-criză

MARIA SIMION, Rata de activitate economică a populaţiei României. Nivel şi deziderate

MARIN CONSTANTIN, Interpretarea comparativă a etnicităţii rurale, urbane şi regionale din România

CRAIU CONSTANTIN-OVIDIU, Structura socială a oiconimelor

 

COMENTARII

 

 ANCA GORGAN, Relaţia stat-biserică în România postcomunistă

 

VIAŢA STIINŢIFICĂ

PETRE  REPCARU, Participare la seminarul „Extremismul în Europa" desfăşurat la Sonnenberg – Germania în iunie 2011

 

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

MIHAI PASCARU, Piramida. Satul şi  copilăria lui Andrei Dumitriu, prefaţă de Diana Câmpan, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2010 (Codrina Şandru);

KIMBERLY S. YOUNG şi CRITIANO NABUCO de ABREU (eds.), Internet Addiction: A Handbook and Guide to Evaluation and Treatment,New Jersey: John Wiley & Sons, 2011,  293 p.(Ana-Mirela Ştefan)